Organizatori:
- Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale,
- Casa Libertății Religioase - Institutul de Studii Religioase,
- Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filozofie, Departamentul de Studii Internaționale şi Istorie Contemporană,
- Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filozofie, , și Departamentul de Istorie în Limba Maghiară,
- Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI),
Conferința va avea loc în Cluj-Napoca, Casa Libertății Religioase (B- dul 21 Decembrie nr. 14)
Data conferinței: 10-11 octombrie 2024
Termen limită pentru trimiterea rezumatelor: 30 iunie 2024
Conferința se va desfășura în limba română și engleză.
Apel pentru contribuții:
Religiozitatea a fost conturată ca temă centrală în științele sociale încă de la începuturi. Teoriile clasice ale unor fondatori precum Émile Durkheim sau Max Weber, dar și ale unor clasici de dată mai recentă au abordat caracteristicile sociale și culturale ale credinței religioase, ale autorității pastorale, ale practicilor rituale și ale organizării sociale. Există un consens larg împărtășit cu privire la rolul pozitiv al religiei în crearea și menținerea sensului, a ordinii, a coeziunii sociale și a solidarității în cadrul societăților umane. Mai recent, în comunitatea științifică a apărut, de asemenea, și o tendință de a reliefa cu precădere aspectele negative ale religiozității, cum ar fi fundamentalismul, intoleranța și susținerea teoriilor conspirației inspirate de imaginarul religios promovat de mișcările extremiste.
Pornind de la proiecte teoretice centrate pe noțiuni precum „religia civilă” (Robert Bellah), „religia publică” (José Casanova) sau „antropologia binelui” (Joel Robbins), lansăm acest apel la contribuții care explorează interacțiunea dintre ideile și practicile religioase, pe de o parte și producerea și reproducerea identităților de grup și a apartenenței la comunitate, pe de altă parte, așa cum se manifestă ea mai ales în cazul minorităților etno-naționale din regiunea Europei Centrale și de Est.
Dată fiind preferința noastră pentru aspectele practice și sociale ale religiei, așteptăm contribuții care se concentrează mai degrabă pe implicațiile lumești și consecințele sociale, politice și economice ale organizării cotidiene a cultului, misiunii, vieții rituale, pelerinajului, ori pe aspectele care implică materialitatea religiei, și mai puțin pe discuții abstracte și/sau filozofice privind credința, dogma religioasă sau nuanțe și subtilități ale dezbaterilor teologice.
Obiectivele noastre sunt circumscrise de trei domenii majore de interes:
1. Interesul reînnoit pentru aspectele morale și etice pozitive: Acesta evidențiază o schimbare în direcția examinării aspectelor benefice ale religiei, cum ar fi rolul acesteia în promovarea valorilor morale și a comportamentului etic.
2. Accentul pus pe religiozitatea practică: prin prioritizarea studiului aspectelor practice ale religiei, conferința noastră își propune să exploreze modul în care credințele și practicile religioase se manifestă în viața de zi cu zi, în ritualuri și în interacțiuni sociale.
3. Abordarea unor contexte istorice concrete: încurajăm contribuții care angajează analiza istorică, care conferă profunzime explorării religiozității prin examinarea evoluției sale de-a lungul timpului și a relevanței sale pentru dinamica societală contemporană și viitoare.
În general, am dori să ajungem la un echilibru între explorarea teoretică și aplicarea practică, oferind o abordare cuprinzătoare a înțelegerii religiozității în contexte istorice și culturale specifice. Chiar dacă prioritățile conferinței sunt cele enunțate mai sus, vom lua în considerare fiecare propunere în funcție de propriul merit și nu excludem nicio abordare pe baza unor preconcepții teoretice sau metodologice.
Participarea atât a specialiștilor, cât și a practicienilor este binevenită în egală măsură. Așteptăm lucrări analitice și discuții critice din orice domeniu al științelor sociale și studiilor umaniste. Marea varietate de discipline angajate în explorarea fenomenului religios justifică această incluziune.
Prezentările pot viza, dar nu se limitează la următoarele subiecte:
- Forme de participare rituală și de construire a comunității;
- Continuitatea și reînnoirea practicilor religioase;
- Discuții metodologice privind fenomenele religioase (date statistice, analize fenomenologie și alte abordări);
- Biserica și Statul: instituții religioase în procesul de construire a statului în perioada contemporană;
- Rolul instituțiilor religioase în reproducerea comunității etnolingvistice;
- Limbajul ritual și limba vernaculară: paralelisme și diferențe în utilizarea limbii;
- Comunicarea religioasă: limbă și traducere;
- Impactul comunicării online asupra practicii religioase și asupra sferei publice
- Migrație și religie: practici religioase, comunități din diasporă, rețele sociale și habitus de tranziție;
- Pelerinajul și construcția națiunii;
- Religiozitate populară și comunitate locală;
- Instituțiile religioase și producția capitalului social de tip ”binding” și ”bonding”;
- Religie, gen și procese demografice;
- Politica seculară și bisericile - poziția bisericii în chestiuni politice seculare și în ceea ce privește politicile publice;
- Naționalismul religios și producerea (in)toleranței;
- Politici ecleziale și utilizarea limbilor minoritare;
- Cultura materială, patrimoniul religios și turismul religios
- Mobilizarea credinței și noile mișcări religioase
- Misiune, convertire și apostazie: dinamica recrutării religioase
- Ierarhie și conducere: crearea și desfacerea autorității religioase (tradiție, carismă și rutina emergentă)
- Ritualuri ale ciclului de viață și participarea religioasă
- Apartenență și credință: modalități de atașament instituțional și comunitar în domeniul religios
- Furnizare de servicii sociale și educaționale de către biserici
- Integrarea etnică și instituțională în noile comunități religioase
- Conviețuire interetnică și relații confesionale.
- Religie și reprezentări religioase în spațiul online
- Religie și memorie. Relația dintre religie și locurile ale memoriei și rolul acestora în restabilirea identității locale/etnice în comunitățile etnice dislocate
- Practici rituale ale minorităților etnice și religioase, religie locală
Trimiteți un rezumat de cel mult 200 de cuvinte și o scurtă biografie profesională care să includă și afilierea instituționale a autorului, accesând următorul link.
Întrebările pot fi adresate la adresa:
Termen limită: 30 iunie 2024.