Culte și minorități: rolul religiei în (re)producerea identităților etnoculturale - conferință internațională

Organizatori:

  • Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale,
  • Casa Libertății Religioase - Institutul de Studii Religioase,
  • Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filozofie, Departamentul de Studii Internaționale şi Istorie Contemporană,
  • Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filozofie, , și Departamentul de Istorie în Limba Maghiară,
  • Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI),

Conferința va avea loc în Cluj-Napoca, Casa Libertății Religioase (B- dul 21 Decembrie nr. 14)

Data conferinței: 10-11 octombrie 2024

Termen limită pentru trimiterea rezumatelor: 30 iunie 2024

Conferința se va desfășura în limba română și engleză.

 

Apel pentru contribuții:

Religiozitatea a fost conturată ca temă centrală în științele sociale încă de la începuturi. Teoriile clasice ale unor fondatori precum Émile Durkheim sau Max Weber, dar și ale unor clasici de dată mai recentă au abordat caracteristicile sociale și culturale ale credinței religioase, ale autorității pastorale, ale practicilor rituale și ale organizării sociale. Există un consens larg împărtășit cu privire la rolul pozitiv al religiei în crearea și menținerea sensului, a ordinii, a coeziunii sociale și a solidarității în cadrul societăților umane. Mai recent, în comunitatea științifică a apărut, de asemenea, și o tendință  de a reliefa cu precădere aspectele negative ale religiozității, cum ar fi fundamentalismul, intoleranța și susținerea teoriilor conspirației inspirate de imaginarul religios promovat  de mișcările extremiste.

Pornind de la proiecte teoretice centrate pe noțiuni precum „religia civilă” (Robert Bellah), „religia publică” (José Casanova) sau „antropologia binelui” (Joel Robbins), lansăm acest apel la contribuții  care  explorează interacțiunea dintre ideile  și practicile religioase, pe de o parte și  producerea și reproducerea identităților de grup și a apartenenței la comunitate, pe de altă parte,  așa cum se manifestă ea mai ales în cazul minorităților etno-naționale din regiunea Europei Centrale și de Est.

Dată fiind preferința noastră pentru aspectele practice și sociale ale religiei,  așteptăm contribuții care se concentrează mai degrabă pe implicațiile lumești și consecințele sociale, politice și economice ale organizării cotidiene a cultului, misiunii, vieții rituale, pelerinajului, ori pe aspectele care implică materialitatea religiei, și mai puțin pe discuții abstracte și/sau filozofice privind credința, dogma religioasă sau nuanțe și subtilități ale dezbaterilor  teologice.

Obiectivele noastre sunt circumscrise de  trei domenii majore de interes:

1. Interesul reînnoit pentru aspectele morale și etice pozitive: Acesta evidențiază o schimbare în direcția examinării aspectelor benefice ale religiei, cum ar fi rolul acesteia în promovarea valorilor morale și a comportamentului etic.

2. Accentul pus pe religiozitatea practică: prin prioritizarea studiului aspectelor practice ale religiei, conferința noastră își propune să exploreze modul în care credințele și practicile religioase se manifestă în viața de zi cu zi, în ritualuri și în interacțiuni sociale.

3. Abordarea unor contexte istorice concrete: încurajăm contribuții care angajează analiza istorică, care  conferă profunzime explorării religiozității prin examinarea evoluției sale de-a lungul timpului și a relevanței sale pentru dinamica societală contemporană și viitoare.

În general, am dori să ajungem la un echilibru între explorarea teoretică și aplicarea practică, oferind o abordare cuprinzătoare a înțelegerii religiozității în contexte istorice și culturale specifice. Chiar dacă prioritățile conferinței sunt cele enunțate mai sus, vom lua în considerare fiecare propunere în funcție de propriul merit și nu excludem nicio abordare pe baza unor  preconcepții teoretice sau metodologice.

Participarea atât a specialiștilor, cât și a practicienilor este binevenită în egală măsură. Așteptăm lucrări analitice și discuții critice din orice domeniu al științelor sociale și studiilor umaniste. Marea varietate de discipline angajate în explorarea fenomenului religios justifică această incluziune.

Prezentările pot viza, dar nu se limitează la următoarele subiecte:

  • Forme de participare rituală și de construire a comunității;
  • Continuitatea și reînnoirea practicilor religioase;
  • Discuții metodologice privind fenomenele religioase (date statistice, analize fenomenologie și alte abordări);
  • Biserica și Statul: instituții religioase în procesul de construire a statului în perioada contemporană;
  • Rolul instituțiilor religioase în reproducerea comunității etnolingvistice;
  • Limbajul ritual și limba vernaculară: paralelisme și diferențe în utilizarea limbii;
  • Comunicarea religioasă: limbă și traducere;
  • Impactul comunicării online asupra practicii religioase și asupra sferei publice
  • Migrație și religie: practici religioase, comunități din diasporă, rețele sociale și habitus de tranziție;
  • Pelerinajul și construcția națiunii;
  • Religiozitate populară și comunitate locală;
  • Instituțiile religioase și producția capitalului social de tip ”binding” și ”bonding”;
  • Religie, gen și procese demografice;
  • Politica seculară și bisericile - poziția bisericii în chestiuni politice seculare și în ceea ce privește politicile publice;
  • Naționalismul religios și producerea (in)toleranței;
  • Politici ecleziale și utilizarea limbilor minoritare;
  • Cultura materială, patrimoniul religios și turismul religios
  • Mobilizarea credinței și noile mișcări religioase
  • Misiune, convertire și apostazie: dinamica recrutării religioase
  • Ierarhie și conducere: crearea și desfacerea autorității religioase (tradiție, carismă și rutina emergentă)
  • Ritualuri ale ciclului de viață și participarea religioasă
  • Apartenență și credință: modalități de atașament instituțional și comunitar în domeniul religios
  • Furnizare de servicii sociale și educaționale de către biserici
  • Integrarea etnică și instituțională în noile comunități religioase
  • Conviețuire interetnică și relații confesionale.
  • Religie și reprezentări religioase în spațiul online
  • Religie și memorie. Relația dintre religie și locurile ale memoriei și rolul acestora în restabilirea identității locale/etnice în comunitățile etnice dislocate
  • Practici rituale ale minorităților etnice și religioase, religie locală

Trimiteți un rezumat de cel mult 200 de cuvinte și o scurtă biografie profesională care să includă și afilierea instituționale a autorului, accesând următorul link.

Întrebările pot fi adresate la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.    

Termen limită:  30 iunie 2024.

Suflet online. Biserica și a comunitatea în era digitală

Preotul catolic, în mod tradițional, a fost în primul rând liturg, iar preotul protestant mai degrabă un savant. În schimb preotul viitorului trebuie să fie ghid. Poate antrenor sau director, cineva care îi conduce pe oameni la ușa realității religioase. Klaas van der Kamp spune acestea și ceea ce îl face să creadă că această reevaluare a rolului preotului este inevitabilă este schimbarea culturală declanșată de răspândirea internetului și de fluxul de informații descentralizat care vine cu aceasta. Generația Z este o realitate de neocolit: pentru tinerii cu vârste cuprinse între 19 și 29 de ani, internetul de mare viteză este deja un dat implicit și toți poartă în buzunar un bilet de acces la toate bibliotecile din lume. Pentru ei, provocarea nu mai este accesul la cunoștințe, ci orientarea între cunoștințe.

Abundența de informații nu a dus doar la nevoia orientării, ci și la faptul că suntem expuși la mai multe stimuli decât este creierul nostru biologic capabil să proceseze. Din acest motiv, societatea informațională este și societatea economiei atenției: deși informațiile sunt din ce în ce mai numeroase, atenția capabilă să le primească nu a crescut, astfel încât obținerea atenției oamenilor devine din ce în ce mai importantă și mai dificilă – spune Molnár-Kovács Dorottya, citându-l pe Herbert A. Simon. În societatea contemporană pentru atenția oamenilor concurează numeroși actori economici – actori cu care trebuie să concureze și bisericile dacă doresc să atragă credincioșii care nu mai sunt accesibili personal. Întrebarea este însă dacă bisericile pot intra în această competiție astfel încât să-și păstreze obiectivele originale. Metodele de obținere a atenției diferă semnificativ de cele obișnuite în comunicarea bisericească tradițională. Comunicarea online de succes, orientată spre scopuri comerciale, urmează principii precum:

  • Concentrarea pe încălcarea normelor – știind că atenția este captată în primul rând de relatările despre situații deviante;
  • Tendința către negativitate – deoarece oamenii acordă mai multă atenție veștilor proaste;
  • Orientarea spre timp real – deoarece actualitățile sunt preferate în detrimentul chestiunilor care devin relevante pe termen lung sau în viitorul îndepărtat;
  • Orientarea spre formate scurte – în locul formulării de gânduri complexe, se folosesc fragmente de text, cuvinte cheie și liste, astfel încât să poată fi citite și în timpul unei derulări superficiale a ecranului.

Obiceiurile de lectură s-au schimbat fundamental, în locul lecturii intensive, în care cititorul recitește textele scrise pentru a înțelege semnificațiile lor mai profunde, s-a răspândit un mod de lectură extensiv, în care cititorul încearcă să obțină o perspectivă cât mai largă asupra subiectelor posibile – în mod necesar superficial. Și, odată cu aceasta, crește cererea pentru vizualitate, în locul picturilor devenind acum meme-urile elaborate profesional purtătoare de informații stimulative pentru imaginație.

Trebuie să ne implicăm în această competiție pentru atenția oamenilor și, dacă da, cu ce scop? Să fie obiectivul îmbunătățirea percepției publice și a imaginii bisericii și a creștinismului? Sau scopul să fie orientarea celor luați de valul fluxului de informații online către „sursa de semnificație”, poate către „experiența participării”?

Aceste gânduri provin dintr-un volum de studii apărut recent, în care preoți maghiari și olandezi își rezumă experiențele online declanșate de pandemia de coronavirus. În volumul intitulat „Suflet online. Construirea comunității și a congregației în era digitală” s-a încercat să se colecteze experiențele pozitive și bunele practici. Despre experiențele din Transilvania au scris preoții reformați Beke Boróka, Pap Ákos și Varga Zoltán, despre lecțiile din Olanda au scris Theo Hettema, Klaas van der Kamp, Jaap Oosterhuis și Gert Landman, iar Molnár-Kovács Dorottya din Debrecen a îmbogățit volumul cu un excelent studiu de teorie a comunicării. Cartea este bilingvă, studiile incluse pot fi citite atât în limba maghiară, cât și în limba engleză.

Mai multe detalii despre carte: https://kalvinkiado.hu/en/book-en/academic/online-l%C3%A9lek-spirit-online-exit-kiad%C3%B3-detail